Piata asigurarilor in Romania: prezent si perspective
Fabrica de Bani
Vezi comentariile! Tipareste! Trimite unui prieten!

19 noiembrie 2007

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a organizat joi, 15 noiembrie 2007, la Palatul Parlamentului, seminarul "Noi realitati si reglementari pentru piata asigurarilor in 2008".

Dezbaterea s-a concentrat asupra contributiei forurilor legislative direct implicate in elaborarea si implementarea noilor proiecte, precum si asupra pregatirii actiunilor de informare cu privire la modalitatile de lucru specifice noului sistem Solvency II si impactului noilor reglementari asupra pietei asigurarilor.

Cu aceasta ocazie, au sustinut interventii Angela Toncescu, Presedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor,Varujan Vosganoan, Ministrul Economiei si Finantelor, Ioan Aron Popa, Presedintele Comisiei Buget, Finante si Piata de Capital din Senatul Romaniei, Aurel Gubandru, Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante si Banci din Camera Deputatilor, Cristian Constantinescu, Presedintele UNSAR, alaturi de alti lideri si specialisti ai pietei asigurarilor.

"Apreciem ca, intr-un interval de timp de 7-8 ani, volumul subscrierilor realizate de companiile active pe piata asigurarilor se va ridica la 10 mld. EUR, fata de 2 mld. EUR, cat se estimeaza pentru finele acestui an", a declarat Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, cu ocazia seminarului. Tot Vosganian, declara, in aprilie 2006, can detinea functia de presedinte al Comisiei pentru buget-finante a Senatului, ca „Piata asigurarilor ar trebui sa ajunga, in 2020, la peste 20 de miliarde de euro”.

* * * * *

Dupa aderarea Rominiei la Uniunea Europeana si piata asigurarilor din Romania trebuie sa faca fata unui context semnificativ schimbat si cu un nivel crescut de interdependente intre statele membre ale Uniunii.

Faptul ca Romania este in prezent unul din statele membre ale Uniunii Europene cu un grad de penetrare a asigurarilor in Produsul Intern Brut mult sub media europeana, accentueaza nevoia de folosire eficienta a resurselor proprii si a fondurilor comunitare, si necesita un comportament strategic rational si eficace, in vederea stimularii pietei asigurarilor. Potentialul asigurabil din Romania este, insa, unul ridicat, fapt care va conduce la o crestere a activitatii asiguratorilor, deja prezenti, dar si la atragerea interesului a noi investitori.

Documentele programatice elaborate in cadrul procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (majoritatea aflate in implementare, iar unele in curs de finalizare) au facut necesara definirea unui cadru strategic care sa stabileasca prioritatile dezvoltarii pietei asigurarilor din Romania in perioada 2007 - 2011 si sa reorienteze astfel toate strategiile si planurile de actiune existente, in conformitate cu cerintele integrarii rapide si complete in Uniunea Europeana a acestui segment al sectorului financiar din Romania.

Acesta este contextul pentru coordonarea si asigurarea coerentei tuturor actiunilor, iar Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a elaborat si adoptat Strategia petru perioada 2007 - 2011, a carei implementare va permite Comisiei sa devina o institutie cu un standard ridicat de profesionalism si un partener credibil in spatiul european.

Obiectivul general al Strategiei - si anume acela de valorificare maxima a calitatii de stat membru pe care o detine Romania in cadrul structurilor Comisiei Europene, concomitent cu cresterea credibilitatii autoritatii CSA in plan national - este sustinut de trei mari obiective strategice, astfel:
• Cresterea capacitatii institutionale a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
• Schimbarea filozofiei de supraveghere: inlocuirea supravegherii de tip „conformitate” cu cea bazata pe evaluarea riscului, etapa premergatoare absolut necesara implementarii Solvency II
• Redefinirea rolului si pozitiei Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in cadrul comisiilor si comitetelor de specialitate ale Comisiei Europene, precum si ale Asociatiei Internationale a Supraveghetorilor in Asigurari (IAIS).

De o importanta deosebita este obiectivul schimbarii filosofiei de supraveghere, ca o etapa premergatoare absolut necesara implementarii viitorului regim de solvabilitate Solvency II.

Avand in vedere amplitudinea schimbarilor pe care noul regim de solvabilitate le va impune in plan legislativ, organizational si profesional, el va putea fi aplicat numai printr-o cooperare foarte buna intre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si societatile de asigurare, prin stabilirea unui calendar de actiuni pentru intelegerea si asimilarea corecta si unitara a tuturor modificarilor necesare.

Comisia a initiat deja o serie de actiuni si programe de pregatire profesionala in acest sens si ne-am propus ca ele sa continue pe parcursul urmatorilor ani.

Alte actiuni pentru implementarea Strategiei vizeaza:
• dezvoltarea unui dialog sistematic cu autoritatile si institutiile din Romania ale caror actiuni pot avea incidente asupra pietei asigurarilor, in vederea transferului practicilor performante in implementarea politicilor comunitare
• dezvoltarea instrumentelor de supraveghere prudentiala si control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
• dezvoltarea si mentinerea unui dialog activ intre supraveghetor si reprezentantii pietei asigurarilor in vederea abordarii unitare a problemelor comune, inclusiv a noului concept Solvency II
• participarea activa si eficienta la elaborarea si implementarea legislatiei Uniunii Europene
• intensificarea cooperarii cu autoritatile de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene, precum si cu alte institutii recunoscute pe plan mondial pentru expertiza in domeniu, si, nu in ultimul rand, cresterea actiunilor si implicit a vizibilitatii Comisiei in plan intern, cat si international.

Finantare in perioada de preaderare

Incepand cu luna decembrie 2002, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a fost beneficiara unei finantari nerambursabile, in valoare de 2,4 milioane euro, in cadrul Programului Phare 2002, devenind totodata si autoritate de implementare, cu toate consecintele ce decurg din aceasta.

Programul Phare 2002 a fost implementat efectiv, incepand din luna ianuarie 2005, dupa ce, in prealabil, au fost parcurse procedurile specifice de selectare a consultantilor, conform cerintelor Uniunii Europene si s-a finalizat in bune conditii in luna aprilie 2006.

Proiectul de asistenta Phare 2002, “Intarirea capacitatii institutionale a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor”, a avut doua componente:
• asistenta tehnica - 1,2 milioane euro;
• achizitie de echipamente si soft IT - 0,8 milioane euro, la care s-a adaugat co-finantarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in valoare de 0,4 milioane euro.

Important este faptul ca, in ceea ce priveste componenta de achizitii, aceasta a fost dedicata in intregime unuia din obiectivele majore ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, pentru anul 2006, si anume, crearea unei baze de date - CEDAM pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule (RCA)

Astfel, cu sprijinul asistentei obtinute prin programul Phare 2002, baza unica de date privind asigurarea obligatorie de raspundere civila a fost realizata cu respectarea termenului asumat.

In ceea ce priveste componenta de asistenta tehnica, principalul obiectiv al acesteia a fost cresterea gradului de pregatire a personalului Comisiei, atat prin cursuri si seminarii de specialitate, cat si prin vizite de instruire, la autoritatile de supraveghere similare din Statele Membre ale Uniunii Europene.

In perspectiva schimbarii filosofiei de supraveghere, din cea bazata pe verificarea conformitatii, in cea bazata preponderent pe evaluarea riscurilor, in cadrul componentei de asistenta tehnica a programului Phare 2002, a fost dezvoltat un program informatic care sa permita preluarea, centralizarea, verificarea si analiza raportarilor transmise de societatile si brokerii de asigurare, precum si implementarea un sistem de indicatori de avertizare timpurie, care de asemenea a devenit functional tot in luna aprilie 2006.

Pe parcursul anului 2006, au fost elaborate documentele in vederea finantarii din alte doua programe PHARE, si anume Phare 2005, pentru care au fost elaborati Termenii de Referinta si a fost lansat anuntul de licitatie, si Phare 2006 pentru care s-au pregatit fisele necesare.

Proiectul aferent anului 2005, are ca scop consolidarea sistemului de avertizare timpurie, realizate din proiectul Phare anterior, iar Phare 2006 vizeaza continuarea imbunatatirii capacitatii administrative a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, pentru a face fata viitoarelor provocari ale conceptului Solvency II si ale IFRS.

Fondul de Garantare a asigurarilor

Cadrul legislativ al constituirii si functionarii Fondului de garantare este dat de urmatoarele acte normative: Legea nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 503/2004, privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, precum si Normele privind Fondul de garantare, aprobate prin Ordinul nr. 3115/2005.

Legea nr. 503/2004 se aplica asiguratorilor si/sau reasiguratorilor, astfel cum sunt definiti in art. 2 din Legea 32/2000, inclusiv sucursalelor cu sediul in strainatate si filialelor societatilor de asigurare din alte state terte, cu sediul in Romania.

Prin Ordinul nr. 3115/2005, au fost aprobate Normele privind Fondul de garantare, act normativ care reglementeaza constituirea, destinatia si reprezentarea Fondului de garantare, administrarea si structura bugetului de venituri si cheltuieli al acestuia, procedura si conditiile de efectuare a platilor, modalitatile de recuperare a sumelor platite din Fond, utilizarea disponibilitatilor Fondului in cadrul procedurilor de faliment.

Sursele financiare ale Fondului de garantare sunt:
• sume platite de asiguratori, cu titlu de contributii, raportate separat, de catre asiguratori, pentru asigurari generale si, respectiv, pentru asigurari de viata
• sume platite de asiguratori, cu titlu de majorari de intarziere, pentru neachitarea la termen a contributiei stabilite
• sume rezultate din fructificarea disponibilitatilor Fondului, in conditiile art. 60, alin. 3, din Legea nr. 136/1995.
Destinatia Fondului o reprezinta plata indemnizatiilor/despagubirilor, rezultate din contractele de asigurare facultative si obligatorii, incheiate in conditiile legii, de catre societatea de asigurare, fata de care s-a constatat starea de insolvabilitate, in limita disponibilitatilor existente in conturile Fondului, la momentul platii.

Veniturile Fondului de garantare realizate in exercitiul financiar 2006, au fost in cuantum total de 60.231.021 lei, reprezentand cu 14,40% mai mult fata de exercitiul precedent, cand s-a realizat cuantumul de 52.648.780 lei.

Piata de asigurari in anul 2006

In contextul continuarii cresterii economice si expectatiilor privind beneficiile aduse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, piata asigurarilor din Romania a inregistrat, si in 2006, un ritm de crestere semnificativ al primelor brute subscrise. Astfel, volumul primelor subscrise a atins in 2006 nivelul de aproximativ 1,7 miliarde euro, fapt care a facut ca prin raportarea acestora in Produsul Intern Brut, de asemenea in crestere, sa se atinga un grad de penetrare a asigurarilor de 1,67% fata de 1,54% in anul anterior.

Contributia majoritara la formarea primelor subscrise a continuat sa fie adusa de asigurarile generale (cu o pondere de circa 80%) si indeosebi de asigurarile auto, fapt care indica, cel putin pe termen mediu, o probabilitate scazuta ca asigurarile de viata sa consemneze o crestere semnificativa a ponderii in total prime.

La 31.12.2006, un numar de 41 de societati de asigurare desfasurau activitati in domeniul asigurarilor, conform legislatiei in vigoare, din care 29 aveau aprobare pentru a subscrie riscuri de catastrofe.

Din cele 41 de societati, in cursul anului 2006, au desfasurat activitate de asigurare 40 de societati, din care: 21 de societati au desfasurat numai activitate de asigurari generale, 8 societati au desfasurat numai activitate de asigurari de viata si 11 societati au desfasurat activitate compozita, practicand ambele categorii de asigurari.

Valoarea totala a capitalului social subscris de cele 41 de societati de asigurare autorizate era, la 31.12.2006 de 1.406.287.079 lei (415.852.110 euro), in crestere reala fata de 2005 cu 50,94%.

Ca structura, capitalul social subscris era format din: numerar in suma de 1.255.772.986 lei (371.343.699 euro), reprezentand 89,3% din total, si capital in natura in suma de 150.514.093 lei (44.508.411 euro), reprezentand 10,7% din total.

Comparativ cu anul 2005, structura capitalului social subscris s-a imbunatatit in sensul ca ponderea aportului in numerar a crescut cu 6,7 puncte procentuale.

Cota de participare a investitorilor straini a crescut de la 435.509.088 lei (118.438.195 euro) in 2005, la 750.075.836 lei (221.804.369 euro) in 2006, ceea ce inseamna o crestere reala cu 64,23%.

In anul 2006, piata asigurarilor a inregistrat o crestere reala mai mare a volumului de prime brute subscrise comparativ cu cea inregistrata in anul precedent, respectiv de 23,68%, fata de 17,01% in 2005.

Volumul primelor brute subscrise pentru asigurari directe si primiri in reasigurare a fost in 2006 de 5.729.284.541 lei, reprezentand 1.694.202.484 euro.
Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pietei de asigurari, un volum de 4.591.002.641 lei (echivalentul a 1.357.601.987 euro) a fost aferent asigurarilor generale, in timp ce asigurarile de viata au generat prime subscrise in valoare de 1.138.281.900 lei (echivalentul a 336.600.497 euro).

Prin urmare, asigurarile generale au continuat sa detina ponderea majoritara in total prime brute subscrise, respectiv de 80,1%, nivel care este mai mare decat cel inregistrat in anul anterior (de 76,5%).

Cresterea reala a volumului primelor brute subscrise pentru asigurari generale comparativ cu anul 2005 a fost de 29,55%, devansand cresterile inregistrate in anii anteriori. Principalii factori de influenta a acestei evolutii sunt masurile intreprinse de asiguratori pentru majorarea tarifelor de prime si oferirea de noi produse de asigurare, achizitionarea de catre populatie de autoturisme noi si bunuri de folosinta indelungata si, nu in ultimul rand, publicitatea realizata de asiguratori care a contribuit la cresterea gradului de constientizare de catre populatie a necesitatii incheierii unei asigurari.

Densitatea asigurarilor, indicatorul care raporteaza volumul primelor brute subscrise la numarul populatiei (care, la data de 31.12.2006, era de 21.565.119 persoane, conform estimarilor realizate de Institutul National de Statistica), a fost de circa 266 lei/locuitor, echivalentul a aproximativ 79 euro/locuitor, in crestere reala cu 23,94% fata de valoarea din anul anterior.

In timp ce densitatea asigurarilor generale a fost de 213 lei/locuitor, cea aferenta asigurarilor de viata a fost de 53 lei/locuitor.

Din datele prezentate de societatile de asigurare rezulta ca, la data de 31.12.2006, in portofoliile acestora existau 14.008.597 de contracte de asigurare in vigoare, cu 2.378.770 mai multe decat la sfarsitul anului 2005.

Numarul contractelor de asigurare in vigoare raportate de societatile care au practicat asigurari generale era la aceeasi data de 7.487.777, reprezentand 53,5% din totalul contractelor in vigoare, in crestere cu 1.441.015 fata de anul 2005.

In ceea ce priveste numarul de persoane angajate cu contract de munca, la 31.12.2006 in evidentele societatilor de asigurare figurau 17.282 persoane, in crestere cu 2.872 persoane fata de anul 2005. Aceasta crestere s-a datorat atat autorizarii de noi societati de asigurare, cat si dezvoltarii activitatii desfasurate de societatile care existau deja.

Din datele centralizate pentru 31.12.2006 rezulta ca asiguratorii au platit in anul 2006 indemnizatii brute in valoare totala de 2.622.785.824 lei (775.582.052 euro), in crestere reala cu 42,20% fata de 2005.
Asiguratorii care au desfasurat activitate de asigurari generale au platit indemnizatii brute in suma de 2.481.961.116 lei (733.938.882 euro) iar asiguratorii care au desfasurat activitate de asigurari de viata au platit indemnizatii brute in suma de 140.824.708 lei (41.643.170 euro).

Pentru asigurarile de viata, asiguratorii au mai efectuat plati pentru rascumparari totale in valoare de 107.843.580 lei (31.890.345 euro) si plati pentru rascumparari partiale in valoare de 55.088.368 lei (16.290.140 euro).

Raportate la total prime brute subscrise, cumulat din asigurari generale si asigurari de viata, indemnizatiile platite au reprezentat 45,8%.

La data de 31.12.2006, 4 societati de asigurari de viata au raportat plasamente in strainatate, de natura disponibilitatilor, actiunilor, obligatiunilor guvernamentale, titlurilor si obligatiunilor corporatiste tranzactionate la bursele internationale. Valoarea totala a acestor active detinute in strainatate era, la 31.12.2006, de 255.004.377 lei (75.407.155 euro), reprezentand 10,6% din total active admise sa acopere rezervele tehnice nete constituite la asigurarile de viata.

Conform situatiilor transmise pentru anul 2006, 29 de societati de asigurare au raportat cedari in reasigurare pentru categoria de asigurari generale, in timp ce pentru categoria de asigurari de viata au fost raportate cedari de un numar de 15 societati.

Valoarea totala a primelor cedate in reasigurare, cumulat pentru asigurari generale si asigurari de viata, a fost de 1.499.109.826 lei (443.300.655 euro), in crestere reala fata de anul 2005 cu 48,88%. Raportate la volumul primelor brute subscrise in 2006 din activitatea de asigurare, primele cedate in reasigurare au reprezentat 26,2%.

In sectorul asigurarilor generale, primele cedate in reasigurare au fost in suma de 1.470.967.468 lei (434.978.700 euro), reprezentand 32,0% din totalul primelor subscrise la aceasta categorie, fiind cu 51,18% mai mari, in termeni reali, decat volumul consemnat in anul anterior.

In anul 2006, au fost autorizati 51 de brokeri de asigurare. La data de 31.12.2006, functionau 344 de brokeri de asigurare. In cursul anului 2006, au fost radiati 23 de brokeri de asigurare.

Brokerii de asigurare au raportat un numar de 1.362 persoane angajate cu contract de munca, in crestere cu 222 persoane fata de 2005.

Cu privire la agentii cu care colaboreaza, asiguratorii au raportat un numar total de 28.180 (in scadere cu 670 persoane fata de 2005), iar brokerii un numar de 3.700 persoane (in crestere cu 2.628 persoane fata de 2005).

Din analiza situatiilor financiare, la 31.12.2006, transmise de 313 brokeri de asigurare, a rezultat ca acestia detineau o valoare a activelor in suma de 235.521.586 lei (69.645.914 euro), in crestere, in termeni reali, cu 44,23% fata de anul 2005.

Active, de peste 7.000.000 lei, au fost inregistrate de 8 brokeri de asigurare, valoarea insumata a acestora fiind de 106.741.040 lei, reprezentand 45,3% din valoarea totala a activelor.

Active cuprinse intre 1.012.525 lei si 4.727.349 lei au fost raportate de 31 brokeri de asigurare, a caror valoare insumata a fost de 70.716.723 lei, reprezentand 30,0% din total active.

Mai mult de 3 sferturi din total active bilantiere, respectiv 75,3% din acesta, a fost concentrat la nivelul a numai 39 de brokeri de asigurare.

La data de 31.12.2006, valoarea totala a capitalurilor sociale, subscrise de cei 313 brokeri de asigurare a fost de 14.985.334 lei (4.431.302 euro), iar cea a capitalurilor sociale varsate a fost de 14.884.384 lei (4.401.450 euro). Diferenta intre valoarea capitalului social subscris si cea a capitalului social varsat, de 100.950 lei, este determinata de sumele ramase de varsat de catre doi brokeri.

In anul 2006, au fost finalizate 27 de actiuni de control la societatile de asigurare, din care 5 actiuni de control periodic si 22 de actiuni de control inopinat.

Proiectii pentru 2007 si anii urmatori

Deja avem cateva rezultate concrete pentru anul 2007: volumul primelor brute subscrise la finalul trimestrului trei 2007 a fost de 5,3 mld. lei, ceea ce, calculat la un curs mediu de 3,3 lei/EUR, a insemnat peste 1,6 mld. EUR. Ca structura, 80,65% din total reprezinta asigurarile generale si doar 19,35% cele de viata.

In ceea ce priveste asigurarile RCA, acestea au reprezentat 36% din total auto.

Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006, asigurarile RCA au inregistrat o crestere cu 45%, respectiv 332 mil. EUR.

Numarul politelor RCA inregistrate in baza de date CEDAM la inceputul lunii octombrie 2007 era de 3,32 milioane, mai mult cu 2% fata de perioada similara a anului 2006 (3,26 milioane).

In acelasi timp, in primele 9 luni ale lui 2007 s-a inregistrat un volum de despagubiri datorate in baza asigurarilor RCA (daune platite si rezerve) de 260 mil. EUR, constantandu-se o crestere cu 51%, fata de perioada similara din 2006. Aceasta crestere este justificata in egala masura de evolutia pozitiva a numarului de evenimente inregistrate (221.066 dosare, fata de 190.397 in 2006), precum si de cresterea valorii daunei medii (2.190 lei, fata de 2.043 lei).

Pentru intreeg anul 2007, se preconizeaza o crestere a primelor brute subscrise pentru cele doua categorii de asigurare pana la aproximativ 8 miliarde lei (peste 2,4 miliarde euro), din care circa 6,7 miliarde lei (2 miliarde euro) din asigurari generale. Se prognozeaza ca o contributie semnificativa la aceasta valoare va fi adusa de asigurarile de credite, asigurarile de garantii, de asigurarile de daune la proprietati, precum si de asigurarile de mijloace de transport auto si cele de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor.

In sectorul asigurarilor de viata, se estimeaza o valoare a primelor brute subscrise de peste 1,3 miliarde lei (400 milioane euro), in crestere reala cu 10% fata de anul 2005, in principal ca urmare a dezvoltarii asigurarilor de sanatate.

Raportand volumul estimat al primelor brute subscrise pentru cele doua categorii de asigurare la valoarea estimata pentru 2007 a P.I.B. (de 390,3 miliarde lei, conform Proiectiei principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2007 - 2013 realizata de Comisia Nationala de Prognoza, prognoza de primavara 2007), rezulta un grad de penetrare estimat de peste 2%.

Pe de alta parte, un studiu Roland Berger Strategy Consultants arata ca cifra de afaceri a companiilor de asigurari care activeaza pe piata autohtona va creste semnificativ in urmatorii zece ani si va depasi zece miliarde de euro, de la trei miliarde in prezent. Bancile vor reprezenta unul dintre motoarele cresterii in contextul in care importanta lor in distribuirea politelor va creste semnificativ.

Studiul despre piata europeana de asigurari arata ca Romania prezinta cel mai ridicat potential din regiune, atat pe segmentul asigurarilor non-viata, cat si pe cel al asigurarilor de viata. Ritmul anual mediu de crestere a primelor brute de pe piata locala (mai ales pe segmentul asigurarilor de viata) il va depasi pana in 2017 pe cel din tari precum Ungaria, Polonia sau Cehia si va fi cu mult peste cel inregistrat de Austria si Germania, se arata in studiul Roland Berger.

Romania are, insa cel mai scazut nivel al primelor de asigurare pe cap de locuitor (75,6 euro) din Europa Centrala si de Est. Densitatea asigurarilor generale este mai mica de 1,5%, iar cea a asigurarilor de viata, sub 0,5%.

Studiul mai arata ca industria constuctiilor, piata imobiliara si industria auto vor avea cel mai alert ritm de dezvoltare si vor stimula la randul lor sectorul bancar, al leasingului si al asigurarilor.

Asigurarile non-viata au generat peste 80% din primele totale in 2006, in crestere cu 25% fata de anul precedent iar numarul contractelor pe segmentul asigurarilor de viata a crescut, in timp ce prima medie a scazut, spre deosebire de segmentul asigurarilor non-viata.

Scaderea primei medii de asigurare de viata a fost generata in principal de dezvoltarea pietei creditelor ipotecare si de transformarea politei de viata in produs de masa.

Autorii studiului au facut o comparatie intre Romania si Germania, care arata ca prima medie de asigurare de viata din Romania reprezinta circa 70 % din valorile inregistrate in Germania. Segmentele de asigurari de sanatate si de viata sunt inca subdezvoltate in Romania fata de Germania, unde cele non-viata reprezinta 39%, cele de sanatate 17%, iar cele de viata 44%.

In Romania, asigurarile de sanatate sunt inexistente, in timp ce asigurarile non-viata au o pondere de 80% din totalul pietei, iar cele de viata de doar 20%.

Sistemul Solvency II

Dupa Basel II, noul model international de organizare si gestionare a sistemului bancar, Comisia Europeana pregateste un acord similar si in domeniul asigurarilor, cunoscut deja sub numele de Solvency II.

Piata asigurarilor se va confrunta in 2008 cu o serie de provocari, legate de necesitatea implicarii in actiunile de informare si pregatire privind modalitatile de lucru specifice noului sistem Solvency II.
Implementarea Solvency II reprezinta un obiect stategic pentru CSA in intervalul 2007-2010, avand in vedere schimbarile pe care noul regim de solvabilitate le va impune in plan legislativ, organizational si profesional, el va putea fi aplicat numai printr-o cooperare foarte buna intre CSA si asiguratori, prin stabilirea unui calendar de actiuni pentru intelegerea si asimilarea corecta si unitara a tuturor modificarilor necesare.

Conform calendarului pe care si l-a propus Comisia Europeana, aplicarea efectiva a prevederilor privind Solvency II se va face incepand cu anul 2012.

Noile directive prevad o autoritate centrala de supraveghere a asigurarilor si modifica cerintele privind nivelul rezervelor obligatorii si al capitalului social al asiguratorilor. Costurile pe care asiguratorii le vor suporta pentru a se conforma cu noua legislatie au fost estimate la 2-3 miliarde de euro.

Un aspect important al noii legislatii il constituie stabilirea unui singur supraveghetor pentru grup, in domeniul asigurarilor din Europa. In timp ce supraveghetorii nationali isi mentin o parte din atributii, noul supraveghetor pentru grup va fi responsabil pentru evaluarea situatiei financiare a grupului de asigurari si de stabilirea procedurilor de evaluare a riscului. Aceasta reglementare permite reducerea costurilor, intrucat asiguratorii nu mai sunt nevoiti sa raporteze autoritatilor de reglementare din 27 de tari diferite.

In al doilea rand, desi directivele prevad o majorare a rezervelor obligatorii de catre asiguratorii expusi la un grad ridicat de risc, e de asteptat ca majoritatea sa poata sa le reduca, avand in vedere dimensiunile mari si nivelul ridicat de diversificare a riscului care ii caracterizeaza.

Unii analisti considera ca noua legislatie va determina chiar o diminuare a primelor de asigurari, ca urmare a reducerii costurilor si rezervelor obligatorii de catre companiile din domeniu.

Proiectul numit Solvency II este un set de directive care modifica in mod fundamental mai multe aspecte ale legislatiei europene din domeniul asigurarilor. Primul set de directive, Solvency I, a fost adoptat in 2002 si nu a adus modificari semnificative reglementarilor privind asigurarile din UE care dateaza din anii ‘70.

Structura de baza a Solvency II va fi similara celei din domeniul bancar, cu trei piloni: cerinte cantitative; activitati de supraveghere, raportare si transparenta. Scopul Solvency II este sa creasca protectia persoanelor asigurate si a beneficiarilor politelor, sa adanceasca integrarea pietei europene a asigurarilor si sa creasca competitivitatea asiguratorilor si reasiguratorilor.

Deocamdata este prea devreme pentru a emite aprecieri ale impactului pe care regimul Solvency II il va avea asupra asiguratorilor.

Cu toate acestea, intrucat scopul acestui regim este de a determina o cat mai eficienta alocare a capitalului in interiorul industriei asigurarilor, putem presupune ca societatile mai bine administrate vor avea un avantaj fata de competitorii lor.

Primii 14 asiguratori multinationali din Europa, printre care colosii Allianz, Aviva si Axa, controleaza in total circa 85% din piata europeana de asigurari, ca volum de prime brute subscrise. Potrivit proiectului de implementare a acordului Solvency II, subsidiarele acestora din afara tarilor de origine ar putea capata libertatea de a alege intre a se supune controlului autoritatii de supraveghere din tara unde functioneaza sau a trece sub „umbrela” institutiei de reglementare a asigurarilor din statul unde se afla sediul central al companiei-mama.

Marile companii multinationale de asigurari ar putea alege cea de-a doua varianta de supraveghere, trecandu-si toate subsidiarele europene sub autoritatea institutiei de supraveghere din tara de origine, motivatia fiind simpla: costurile implicate de necesitatea de a tine seama de standardele de supraveghere diferite ale fiecarei tari unde un grup detine subsidiare sunt mult mai mari decat alinierea la un singur set de criterii, respectiv cel stabilit de autoritatea de supraveghere din tara de origine a multinationalei.

Au aparut deja voci, ale unor state precum Spania sau Polonia, care nu sunt de acord cu aceasta noua filosofie de supraveghere a pietelor de asigurari, deoarece autoritatile de supraveghere a asigurarilor din aceste tari si-ar pierde puterea de control in favoarea celor din tarile de origine ale celor mai mari grupuri europene de asigurari: Anglia, Franta si Germania.

Tarile care se opun proiectului se tem ca, in felul acesta, guvernele lor nu vor mai putea controla pietele de asigurari.

Un alt argument este acela ca standardele de solvabilitate, capitalizare si de management al riscului din tarile de origine ale marilor asiguratori sunt prea relaxate pentru gradul de risc al industriei din alte state, lucru care ar putea constitui un pericol pentru consumatori, intrucat asiguratorii si-ar constitui rezerve de dauna mai reduse, iar asiguratii s-ar putea trezi cu despagubiri neonorate.

Se stie, pe de alta parte ca marile companii multinationale de asigurari obisnuiesc sa-si infiinteze subsidiare asa-numite „captive” in jurisdictii cu legislatie fiscala si comerciala prietenoasa. In UE, una dintre jurisdictiile de acest tip este Irlanda, iar marii asiguratori internationali, in special cei americani, se folosesc de ea pentru a avea acces la pietele de asigurari din Uniune cu costuri mici si fara prea multa birocratie.

Motivul principal pentru care asiguratorii multinationali isi inregistreaza subsidiare in Irlanda este regimul fiscal foarte avantajos pentru investitori. Impozitul pe profit este de doar 12,5%, iar povara fiscala totala reprezinta doar 30% din PIB. Mai mult, regimul de supraveghere a domeniului asigurarilor este mai relaxat decat in alte parti. Arbitrul pietelor financiare din Irlanda, Irish Financial Services Regulatory Authority (IFSRA), impune asiguratorilor captivi detinerea unui capital social minim de doar 635.000 de euro, iar autorizarea se obtine in urma unei simple notificari adresate IFSRA.

Prin comparatie, in Romania, CSA impune societatilor de asigurari generale care practica si asigurari obligatorii, precum si asiguratorilor de viata un capital social minim de trei milioane euro si un dosar voluminos de autorizare.

Dupa 1 ianuarie 2007, 12 societati de asigurari inregistrate in Irlanda au intrat pe piata romaneasca, notificand CSA despre intentia lor de a activa aici in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.
De cealata parte, Comisia Europeana, vede Solvency II, ca pe un mod in care asiguratorii acopera riscurile, deoarece vrea sa evite episoade cum a fost criza Equitable Life, cand mai mult de un milion de detinatori de polite au fost obligati sa isi refaca economiile afectate. Solvency II abordeaza tocmai unele dintre problemele care au aparut in contextul crizei Equitable din 2001, cum ar fi instituirea unui sistem de avertizare din timp, astfel incat supraveghetorii sa poata interveni din vreme atunci cand lucrurile se inrautatesc.

Comisarul pentru piete interne al Uniunii Europene, Charlie McCreevy a spus ca noile reglementari vor imbunatati functionarea pietei unice a asigurarilor si vor ameliora sistemul de supraveghere: "Cei care vor avea de castigat din noile reglementari sunt consumatorii, industria si stabilitatea economica si financiara a Uniunii Europene”.

Si Asociatia Internationala a Supraveghetorilor din Asigurari (International Association of Insurance Supervisors - IAIS) a anuntat ca aceasta reforma ar conduce la o supraveghere mai eficienta si la dezvoltarea standardelor de solvabilitate de pe pietele internationale: "Masurile care iau in considerare importanta supravegherii adecvate a companiilor mici si mijlocii prezinta un interes special", au spus reprezentantii IAIS.



Adauga un comentariu:
 
Nume:  
Email:    
Cod verificare:  
Comentariu:  



Cauta in site

Alte stiri din domeniu

A crescut datoria publica

CE: pericol de incapacitate de plata?

Wall Street in scadere dupa prabusirea avionului malaezian in estul Ucrainei

Rectificare bugetara, pe 30 iulie

Strategie de dezvoltare economica pentru Delta Dunarii


Curs valutar

1 EUR = 4.4408 RON
1 USD = 3.2929 RON
1 GBP = 5.6202 RON






Termeni si conditii | Contact | モンクレール ダウン UGG ブーツ RSS Feed
(1.062)

シャネル 財布 コーチ アウトレット グッチ 財布 ルイヴィトン 財布 プラダ バッグ